Bine aţi venit la Băile Herculane!

Situată pe Valea Cernei, pe artera europeană E 70 ce leagă vestul ţării de Bucureşti şi pe calea ferată internaţională Bucureşti-Timişoara-Budapesta-Viena, staţiunea Băile Herculane este accesibilă şi pe calea fluvială a Dunării fiind la numai 20 de km de portul Orşova. Aeroporturile cele mai apropiate se află la Craiova (160 km), Timişoara (170 km).

Amplasată într-un cadru natural deosebit, parte integrantă a Parcului Naţional Domogled -Valea Cernei, staţiunea Băile Herculane beneficiază de aer şi climă cu valoare terapeutică indicată pentru toate vârstele şi maladiile, izvoare termominerale ale căror proprietăţi curative au fost verificate încă de pe vremea romanilor. Deşi staţiunea este aşezată la o altitudine de numai 168 m, la Băile Herculane se respiră un aer ca la 2.000 de m (similar staţiunii Davos din Elveţia), beneficiind şi de o puternică ionizare negativă, condiţii excelente pentru relaxare, refacerea forţelor fizice şi intelectuale ale vizitatorilor.

Fie că s-a numit “AD AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM”, “HERKULESBAD”, “HERKULES FÜRDO” sau “Băile de la Mehadia”, staţiunea de pe Valea Cernei a fascinat, de-a lungul a aproape două milenii de existenţă atât oameni simpli, veniţi să-şi caute de sănătate cât şi importante personalităţi politice, culturale şi chiar capete încoronate care au venit aici pe malurile Cernei atraşi de miraculoasele ape termale şi de frumuseţea peisajului, găsind aici locul ideal pentru întâlniri de stat sau, pur şi simplu, pentru relaxare şi agrement.

Printre personalităţile importante ale Imperiului roman care au vizitat staţiunea Ad Mediam se află şi împăratul Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla), care probabil că în 214 d. Ch., a vizitat staţiunea, împreună cu mama sa Iulia Domna. Calpurnius Iulianus, legatul Legiunii a V-a Macedonica şi Simonius Iulianus, guvernator al celor trei Dacii au vizitat şi ei staţiunea, dedicând altare votive lui Hercules.

O a doua etapă importantă în istoria staţiunii o reprezintă perioada austriacă din sec. XVIII – XIX de când datează actualele pavilioane din Centrul Imperial Istoric al staţiunii. Statuia lui Hercules, realizată din fier de tun de meşterii germani Glantz şi Ramelmayer a fost dăruită de arhiducele Carol în semn de omagiu pentru ofiţerii şi soldaţii armatei imperiale care s-au făcut bine în urma tratamentului efectuat în staţiune. Montată în anul 1847, statuia lui Hercules a devenit simbolul staţiunii Băile Herculane.

Este binecunoscut faptul că împărăteasă Elisabeta (sau Sisi, cum mai era cunoscută) era îndrăgostită de aceste locuri, fiind oaspetele staţiunii de cinci ori. În timpul sejurului ei din anul 1887, când a petrecut şase săptămâni la vila care-i poartă de atunci numele, se întâlneşte cu regele Carol I al României şi cu soţia acestuia, regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul de Carmen Sylva).

În anul 1896, trei personalităţi politice importante ale vremii, Franz Iosif, împăratul Austro-Ungariei, regele Carol I, al României şi regele Alexandru I al Serbiei s-au întâlnit la Băile Herculane, la Salonul de cură din cadrul complexului Casino, unde a avut loc un dineu oficial, de gală, cu ocazia festivităţilor de deschidere a canalului navigabil Porţile de Fier.

Suveranii au venit, s-au întâlnit, au toastat şi au plecat, fiecare spre capitala ţării sale. Au rămas însă, în mintea şi sufletul oamenilor, imaginea unei staţiuni, Băile Herculane, cu vocaţie internaţională, aflată în plină dezvoltare, precum şi celebrele cuvinte ale împăratului Franz Iosif:

„Acum, în această vale a Cernei, există cea mai frumoasă staţiune de pe continent”.

Sursa: Dorin Bălteanu

“Herculane – arc peste timp. Turism şi istorie la Băile Herculane”, vol. I, 2007, vol. II, 2011, Editura Info, Craiova